de ce sa germinezi semintele
Vali a facut o adaptare dupa “Germenii mancarea miraculoasa” – Steve Meyerowitz aici.
Economie
Semintele isi pot multiplica de 5-15 ori greutatea. La 20 ron kilogramul de fasole mung, inseamna 3 ron kilogramul de plantute organice, proaspat germinate si crescute in casa. Tineti cont ca o portie zilnica minima de plantute mung inseamna cam 50 gr si costa 0.15 ron.
Nutritie
Germenii sunt plante tinere. In aceasta etapa din dezvoltarea lor, au o concentratie mai mare de proteine, vitamine, minerale, enzime, ARN, ADN, bioflavonoide, celule T etc, decat in orice alt moment al duratei lor de viata – chiar si comparativ cu leguma matura.
Organic
Fara chimicale, substante fumigante sau probleme legate de certificarea calitatii. Poti sa ai incredere ca totul este pur, deoarece tu insuti te-ai ocupat de cultivare.
Disponibilitate
In orice loc din lume, in ianuarie sau iulie, te bucuri de hrana proaspata oricand, oricunde, chiar si pe o barca sau cand pleci in excursie.
Spatiu si timp necesare
Este usor. Trebuie doar sa clatesti cu apa. Fara pamant, fara insecte. Nu ai nevoie de ingrasaminte sau lumina speciala. 200 gr boabe de fasole mung germinate incap intr-un castron si au nevoie de 2 minute de ingrijire pe zi.
Prospetime
Deoarece sunt culese in aceeasi zi in care sunt mancate, nu se pierd elementele nutritive care s-ar pierde daca ar sta in lazi sau pe rafturile magazinelor.
Digerabilitate
Pentru ca germenii sunt plante mici, peretii delicati ai celulelor elibereaza cu usurinta hrana proaspata. Partile lor nutritive exista in forma elementara si abundenta enzimelor le fac usor de digerat chiar si de catre cei cu o digestie proasta.
Diversitate
Mai multe varietati de salata decat gasesti pe rafturile magazinelor… inclusiv salata de hrisca, floarea-soarelui, cereale, varza, gulie, ridichi, trifoi, lucerna, usturoi, arpagic si multe altele. Salatele tale nu vor mai fi niciodata plictisitoare!
Mese
Poti face sosuri din oleaginoase (alune, nuci etc) germinate pe care le servesti cu usturoi, muraturi, felii de legume. Cerealele (grau, ovaz, quinoa, amatanth etc) si leguminoasele (fasole mung si adzuki, linte) germinate pot fi consumate in salate simple cu ceva condimente sau in salatele de legume, ori sub forma de suc in combinatie cu alte legume sau facute pasta si condimentate dupa gust. Tot din leguminoase germinate puteti face muraturi in saramura simpla (cruda). Semintele de verdeturi/legume (lucerna, hrisca, ridichi, varza, gulie etc) germinate le consumi in salata sau sub forma de suc.
Ecologie
Nu sunt necesare avioane pentru transportul alimentelor si nici nu se consuma benzina ca sa-ti fie livrata aceasta mancare. Nu exista pesticide pe baza de petrol si nici fertilizatori sintetici.
Cateva pagini din carte:
You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.
“au o concentratie mai mare de proteine, vitamine, minerale”. Probabil te referi “in substanta uscata”.
Vitamine poate. Proteine si minerale niciodata.
De ce spui ca semintele incoltite nu pot contine proteine si minerale?
Cred ca trebuie sa citesti mai atent ce am citat si ce am raspuns.
Indiferent cum as citi tot nu vaz un raspuns complet. Daca faci o afirmatie ar trebui sa o si poti demonstra. Orice internaut in posesia unui maus poate verifica doar cu un singur click pe wiki la “sprouts” si poate vedea exact cate proteine si minerale contin germenii. Nu ma dau eu aia mare ca nu’s.. mai am multe de invatat… dar repet: dc spui ca semintele incoltite nu pot contine proteine si minerale? Poti documenta/explica afirmatia?
healthyeatingadvisor. com/sprouts.html
eu am ales linkul asta dar sunt multe altele..
“Alfalfa sprouts are abundant sources of vitamins A, B, C, E and K, the minerals calcium, iron, magnesium, phosphorus, potassium and zinc. Also carotene, chlorophyll, amino acids and trace elements. They contain 35% protein.
Broccoli sprouts are rich sources of vitamins A, B, C, E and K, anti-oxidants, the minerals calcium, iron, magnesium, phosphorus, potassium and zinc. Also carotene, chlorophyll, amino acids, trace elements and antioxidants. Broccoli sprouts contain as much as 35% protein.
Lentil sprouts are rich in vitamins A, B, C and E, the minerals iron, calcium and phosphorus. They contain 26% protein.
Mung sprouts are abundant in vitamins A, B, C and E, the minerals iron, potassium, calcium and magnesium, and amino acids, they contain 20% protein. “
0. nu poti sustine ceva cu link-uri de pe site-uri unde sunt opinii sau pareri. Opiniile sau parerile altora nu sunt argumente.
1. eu nu am facut o afirmatie, am atras doar atentia asupra unei erori(de logica) din mesajul initial.
2. sa recapitulam:
Citatul initial: “au o concentratie mai mare de proteine, vitamine, minerale”
Cuvant cheie: “CONCNETRATIE MAI MARE”
Ce am spus eu: “Probabil te referi “in substanta uscata”.
Vitamine poate. Proteine si minerale niciodata.”
Deci:
Samanta este produsa de planta ca o entitate ce contine informatie(genetica), material de constructie si rezerve de energie pentru o noua planta.
Nu au de unde sa apara noi proteine(material de constructie) intr-o samanta daca o pui in apa. Cauta sa afli ce inseamna proteinele, din ce sunt compuse ele si cum se sintetizeaza aceste substante.
De asemenea, nu au de unde sa apara minerale, pentru ca ele sunt luate din pamant. Evident, ai putea sa le incoltesti in apa minerala daca vrei sa ma contrazici la punctul asta.
Acum, avand in vedere ca incoltirea presupune un adaos de apa si eu pornesc de la o cantitate fixa de minerale si de azot cuprins in aminoacizi, in produsul final voi avea aceeasi cantitate de minerale si proteine, dar posibil intr-o concentratie diferita(mai mica), in functie de cata apa include acum castronul meu.
Discutia despre vitamine si enzime e ceva mai complicata si difera de la specie la specie, varsta germenilor si alti factori.
Despre beneficiile germenilor am scris cu mult timp inainte ca “lumea” de pe aici, sa aiba habar ce inseamna si la ce sunt buni. Mai mult, eu import seminte special destinate germinarii si consumului. Deci, inainte sa ma apuc de treaba(cu niste ani in urma) am consultat si eu ceva “link-uri”.
Sper ca s-a clarificat terminologia intr-o oarecare masura si s-a inteles unde era “hiba” in mesajul initial.
E normal ca atunci cand descoperi ceva nou in acest domeniu si adopti niste reguli de hranire avansate sa le exagerezi calitatile si sa pierzi putin contactul cu realitatea.
dupa cum probabil nu stii, in procesul de germinare se produc fenomene de transmutatie biologica, demonstrate stiintific.
vezi studiile lui kervran pe aceasta tema.
sint fenomene cunoscute de zeci de ani.
de asemeni, concentratia de proteine poate creste sau scadea, nu e nimic imposibil in asta.
e incredibil ce procent din populatie e inca ramasa la nivelul stiintei din 1800, si accepta cu religiozitate “legea lui lavoisier” si alte cretinitati.
Din aceste fenomene rezulta si minerale? Ca, mai cretin, asa, ramas la 1800 nu prea inteleg. Totusi… teoria transmutatiei vinde tot de pe la 1800(deci de vreo doua sute de ani), deci fa-ma sa inteleg… produci minerale la tine in bucatarie? Din aer, apa si soare?
Si fenomenele astea… inteleg ca au loc si in sens invers, pentru ca altfel, de cand se tot intampla, am fi trait pe un glob de magneziu, potasiu si zinc organic?
dupa cum am spus, aceste fenomene sint documentate in studiile lui kervran. nu este o “teorie” ci e vorba despre FAPTE. oricine poate relua experimentele, si multi au facut-o, si s-au convins.
evident, nu produci minerale din nimic, dar exista fenomene documentate de transmutatie biologica, dintr-un mineral in altul.
sintagma “concentratie mai mare de minerale” este intr-adevar ambigua. UNELE minerale isi cresc concentratia, concomitent cu scaderea concentratiei altora. overall, se poate afirma ca germinarea are un efect sesizabil asupra cantitatilor de minerale din saminta.