preluat de pe romaniaraw.
Consumul cerealelor care conţin gluten (grâu, orz, ovăz, secară şi hibrizi ai acestora) şi a alimentelor cărora li se adaugă gluten îţi distruge în timp mucoasa intestinală ca urmare a unei reacţii de respingere a glutenului de către organism, gluten pe care îl consideră otravă.
Timpul poate fi mai scurt sau mai lung în funcţie de cantitatea de gluten ingerată într-un intreval de timp. Atunci când cantitatea ingerată într-un interval de timp este prea mare se pot declanşa una din cele două boli datorate consumului de gluten: CELIACHIA sau DERMATITA HERPETIFORMĂ Dühring
Prezentarea celor două boli şi simptomatica lor (Versiunea oficială):
CELIACHIA se prezintă în următoarele forme:
* Celiachia acută – care apare cel mai des la copii sub forma unei crize celiace cu : diaree, oboseală, stagnare în dezvoltare, anemie, abdomen mărit, contrastant cu restul membrelor, care au o dezvoltare musculară redusă. Este la ora actuală cea mai des diagnosticată pentru că este zgomotoasă, crizele celiace fiind însoțite și de deshidratare și anemie din cauza diareei. Necesită intervenția imediată a medicului, de multe ori în staționar. Nerecunoașterea și netratarea adecvată are de multe ori sfârșit letal. Frecvența celiachiei acute este relativ redusă, motiv pentru care celiachia nu este mediatizată îndeajuns în populație și nici chiar în lumea medicală.
* Celiachia subacută – se cosideră că celiachia subacută este subdiagnosticată. Simptomele sunt: abdomen mărit, dar mai puțin contrastant ca la celiachia acută, scaune nedigerate adecvat, uneori diareice, alterior cu constipație, scădere în greutate sau dimpotrivă supraponderabilitate, oboseală cronică, lipsă cronică de vitamine și minerale, scăderea proteinelor din sânge, căderea prematură a dentiției, fracturi repetate, osteoporoză, amorțeli inexplicabile ale extremităților. Se tratează de regulă în mod repetat următoarele boli : malnutriția, anemia, spasmofilia și osteoporoza, prin acestea tratându-se însă doar simptomele.
* Celiachia asimptomatică – numită așa din cauza lipsei, deseori în totalitate, a simptomelor digestive. În ultimii ani este descoperită din această cauză mai mult întâmplător, sau atunci când este cautată țintit, apărând singular sau paralel cu alte boli deja existente, enumerate mai jos.
DERMATITA HERPETIFORMĂ Duhring este o afecțiune a pielii, necontagioasă dar ereditară, care apare ca urmare a intoleranței corpului la gluten și care face parte din grupul Enteropatiei gluten-senzitive.
Leziunile de piele prin care se manifestă apar pe toată suprafața corpului cu erupții cutanate (modificări bruște de piele) formate din macule, papule, pustule, peteșii, descuamări, dar cu precădere pe partea de extensie a brațelor, picioarelor, pe axila anterioară, umeri, între omoplați, pe partea lombo-sacrală. Erupțiile durează de regulă între 6 săptămâni și 3 – 6 luni, accesele eruptive putând apărea în mod periodic.
O explicatie mai în amănunt a ceea ce se întâmplă în corp:
Mâncarea mestecată în gură ajunge în stomac (1) unde este fărâmiţată în continuare şi se amestecă cu sucul gastric. Trece în lumenul duodenului (2) unde se amestecă cu enzime şi bila din ficat iar apoi trece mai departe în lumenul intestinului subţire (3) unde mâncarea deja prelucrată, este preluată de sânge prin mucoasa digestivă (5). Acea parte a mâncării care nu poate fi prelucrată pentru a fi folosită de corp, trece mai departe în intestinul gros (4) care formează fecalele (scaun).
Mucoasa intestinului subţire (a) este formată din multe pliuri care măresc de două, trei ori suprafaţa de absorbţie. Aceste pliuri au la rândul lor aspect de stofă de catifea (b), firişoarele mărind şi ele de câteva ori suprafaţa lumenului. Celulele de pe suprafaţa firişoarelor intestinului numite enterocite (c), nu sunt netede spre lumen, ci au la rândul lor aspect de degete de mănuşă (vilozităţi), ceea ce măreşte a treia oară suprafaţa intestinului subţire.
Suprafaţa intestinului astfel mărită are puterea de a absorbi toate proteinele, grăsimile, vitaminele şi mineralele pe care le primeşte corpul prin alimentele mâncate.
Ce se întâmplă la persoanele având una din cele două boli?
Glutenul din mâncare ajunge în intestinul subţire şi este recunoscut de corp ca fiind ceva străin, dăunător, care trebuie neutralizat şi eliminat. Corpul se apără aşa cum se apără faţă de orice substanţă dăunătoare – formează mici fabrici (o parte din globule albe din sânge). Acestea produc anticorpii destinaţi neutralizării glutenului.
Cunoaşteţi sistemul de cheie şi broscă pe care îl avem fiecare în locuinţă !.
Glutenul este broasca, iar anticorpul este cheia din sistemul de apărare care se potriveşte perfect în broască, glutenul fiind astfel neutralizat .
Rezultatul conflictului gluten-anticorp este distrugerea parţială şi (în timp) totală a vilozităţilor (c.) de pe celulele intestinului subţire. Distrugerea se manifestă la majoritatea copiilor prin diaree, pentru că au intestinul scurt cu suprafaţa de absorbţie redusă suplimentar .
Anticorpii se leagă de gluten pe mucoasa intestinului subţire. Rezultatul acestei acţiuni este distrugerea vilozităţilor de pe celulele intestinului. Distrugerea se produce din aproape în aproape, începând cu partea care începe după duoden. Intestinul subţire va fi afectat complet în timp dacă continuă consumul de gluten.
Distrugerea vilozităţilor duce la reducerea masivă a capacităţii de absorbţie a intestinului.
Dermatita herpetiformă Dühring DHD a fost ani de zile privită şi tratată ca o boală de piele de origine necunoscută. Descoperirea anticorpilor la gluten a dus în cazul DHD nu doar la clarificarea originii bolii, ci şi la eliminarea cauzei; erupţiile cutatane se opresc iar leziunile de piele dispar de multe ori complet după o perioadă de timp. Boala poate apărea la orice vârstă. Anticorpii la gluten reacţionează în cazul DHD nu doar cu mucoasa intestinului subţire, ci şi cu pielea celui care îi produce.
Tratamentul DHD este acelaşi cu tratamentul celiachiei, adică eliminarea totală a glutenului din alimentaţie.
Sunt interzise toate produsele din comerțul alimentar de larg consum care conțin sau pot conține proteine de grău, orz, ovăz, secară și hibrizii lor, respectiv: făină , griș, pâine, macaroane, biscuiți, napolitane, prăjituri, sosuri, muștar, precum și dulciuri, mezeluri și brânzeturi cu asemenea adaosuri sau cu gluten din motive tehnologice, berea și borșul. Atenție la înghețată, pufuleți, musli, chipsuri, fulgi de porumb, produse cu malț fără origine declarată, deoarece malțul poate fi produs din oricare cereală. Trebuie întotdeauna citită lista de ingrediente. Glutenul poate fi prezent în multe produse unde nu ar putea fi bănuit inițial. Prezența glutenului, indiferent de motiv, trebuie declarată de producător conform legislației în vigoare.